Anatomia contractelor inteligente

Orice date contractuale trebuie alocate unei locații: fie stocare, fie memorie. Este costisitor să modifici spațiul de stocare într-un contract inteligent, deci trebuie să te gândești unde ar trebui să existe datele tale.

Un tip address poate conține o adresă Ethereum care echivalează cu 20 de byți sau 160 de biți. Acesta returnează în notație hexazecimală cu un 0x la început.

Alte tipuri includ:

{#main-features}

• boolean
• întreg
• numere în virgulă fixă
• matrice de octeți de dimensiuni fixe
• matrice de octeți de dimensiuni dinamice
• literale raționale și întregi
• literale de tip string

{#software-included}

Pentru mai multe explicații, consultă documentele:

{#ethereum-10-clients}

{#ethereum-20-clients}

{#ethereum-framework}

• funcțiile de tip public pot fi apelate intern din cadrul contractului sau extern prin mesaje
• funcțiile private sunt vizibile numai pentru contractul în care sunt definite și nu în contractele derivate

{#installation-guide-and-usage}

{#recommended-hardware-and-setup}

• Parametrul value de tip string este trecut în funcția: update_name
• Este declarat public, ceea ce înseamnă că oricine îl poate accesa
• Nu este declarat view, astfel încât să poată modifica starea contractului

{#storage}

Valorile care sunt stocate numai pe durata de viață a executării unei funcții contractuale se numesc variabile de memorie. Deoarece acestea nu sunt stocate permanent pe blockchain, acestea sunt mult mai ieftin de utilizat.

• address.send() – Solidity

Află mai multe informații despre modul în care EVM stochează datele (stocare, memorie și stivă) în documentele Solidity.

{#image-download-and-installation}

{#1-download-eth-10-or-eth-20-images}

Exemple:

{#2-flash-the-image}

În termenii cei mai simpliști, funcțiile pot obține informații sau pot seta informații ca răspuns la tranzacțiile primite.

Există două tipuri de apeluri funcționale:

De asemenea, pot fi de tip public sau private

# Exemplu Vyper
storedData: int128

// Exemplu Solidity
function update_name(string value) public {
    dapp_name = value;
}

{#3-insert-the-microsd-into-the-raspberry-pi-4-connect-an-ethernet-cable-and-attach-the-usb-ssd-disk-make-sure-you-are-using-a-blue-port}

{#4-power-on-the-device}

Iată o funcție pentru actualizarea unei variabile de stare pe un contract:

• parametru variabil și tip (dacă acceptă parametri)
• declarație internă/externă

{#5-log-in}

Ce se consideră ca modificator de stare:

// Exemplu Solidity
function balanceOf(address _owner) public view returns (uint256 _balance) {
    return ownerPizzaCount[_owner];
}

{#6-open-30303-port-for-geth-and-13000-if-you-are-running-prysm-beacon-chain-if-you-dont-know-how-to-do-this-google-port-forwarding-followed-by-your-router-model}

{#7-get-console-output}

dappName: public(string)

@view
@public
def readName() -> string:
  return dappName

{#syncing-the-blockchain}

În plus față de variabilele și funcțiile pe care le definești în contract, există unele funcții speciale încorporate. Cel mai evident exemplu este:

{#monitoring-dashboards}

{#switching-clients}

Un contract complet ar putea arăta așa. Aici funcția constructor furnizează o valoare inițială pentru variabila dapp_name.

# exemplu Vyper

@external
def __init__(_beneficiary: address, _bidding_time: uint256):
    self.beneficiary = _beneficiary
    self.auctionStart = block.timestamp
    self.auctionEnd = self.auctionStart + _bidding_time

pragma solidity >=0.4.0 <=0.6.0;

contract ExampleDapp {
   string dapp_name; //variabila de stare
   /*Apelat când contractul este implementat și inițializează valoarea*/
   constructor() public{
        dapp_name = "Exemplul meu de aplicație dapp";
    }

    //Funcția Get
    function read_name() public view returns(string){
       return dapp_name;
        }

    // Funcția Set
    function update_name(string value) public {
        dapp_name = value;
        }
}

Afișează tot

{#changing-parameters}

{#eth-10}

{#eth2}

{#nethermind-and-hyperledger-besu}

{#validator}

{#feedback-appreciated}

{#references}

3. Crearea altor contracte.
4. Folosirea selfdestruct.
5. Trimiterea eterului prin apeluri.
6. Apelarea oricărei funcții care nu este marcată view sau pure.
7. Folosirea de apeluri de nivel scăzut.
8. Utilizarea ansamblului în linie care conține anumite coduri opcode.

AnteriorLimbaje contracte inteligente

UrmătorBiblioteci de contracte inteligente